Articol de Psihoeducație publicat în cadrul campaniei SUNT CU TINE.
Stă blocat, are tot corpul tensionat și respiră sacadat. Inima îi bate nebunește, își simte pulsul în gât. Nu știe ce i se întâmplă și se sperie tot mai tare. Îi este din ce în ce mai rău și se gândește că moare, dar la fel a avut impresia și săptămâna trecută, și în urmă cu o lună. Medicii l-au asigurat că nu are nicio problemă de sănătate. Dar stările acestea continuă să apară… se îngrijorează că va înnebuni.
Mulți dintre noi am fost cuprinși brusc de teamă, în anumite situații. Atunci e posibil să fi simțit că pulsul se accelerează, inima bate puternic, că transpirăm asiduu, respirăm mai repede și nu ne mai ajunge aerul. Ne-am dat seama că totul a pornit de la un stimul (un sunet puternic, o umbră în noapte, niște pași care se aud în spatele nostru etc.), dar, de îndată ce am concluzionat că nu e nimic îngrijorător, ne-am liniștit. Corpul s-a calmat, intensitatea fricii s-a redus, am respirat ușurați. E bine că lucrurile s-au întâmplat așa! Acesta e un semnal că mintea și corpul nostru funcționează propice detectării unor potențiale primejdii și pregătirii corpului pentru a le face față. Și mai înseamnă că interpretează la momentul potrivit semnalul că “e timpul să ne liniștim”. Mintea și corpul s-au activat pentru a preveni răul, până când toate informațiile necesare unei evaluări corecte a situației au fost disponibile. Atunci când a putut fi trasă concluzia, pe bună dreptate, că nu e nicio primejdie, ne-am liniștit. Nu la fel se întâmplă însă în unele probleme de anxietate. Aceste trăiri și reacții se pot declanșa în contexte nepotrivite, când pericolul nu e real sau e perceput exagerat, iar mintea și corpul nu reușesc să se liniștească nici atunci când argumentele raționale arată că nu e niciun pericol sau e foarte mic. Aceste simptome, greșit declanșate, sunt experimentate cel mai puternic într-un atac de panică.
Un val subit și intens de trăiri emoționale și fiziologice extrem de neplăcute – așa poate fi descris, pe scurt, atacul de panică. Preț de 20-30 de minute, cât durează în medie, frica și disconfortul alături de o serie de alte simptome (cel puțin 4 dintre următoarele: palpitații, bătăi puternice ale inimii, accelerarea ritmului cardiac, transpirații, tremurături, respirație sacadată, sufocare, nod în gât, durere sau disconfort în piept, greață sau disconfort abdominal, amețeală, senzația de cap gol sau leșin, frisoane sau valuri de căldură, amorțire sau furnicături, derealizare sau depersonalizare) sunt atât de intense, încât cine le trăiește are impresia că va pierde controlul sau că va înnebuni. Atacurile de panică sunt destul de frecvent întâlnite. Ele pot apărea în contextul mai multor probleme de sănătate mintală (anxietate, depresie, tulburări psihotice, tulburări ale consumului de substanțe), strict legat de anumite situații. În tulburarea de panică însă atacurile de panică se declanșează brusc, fără niciun avertisment, fără ca persoana care le are să-și poată da seama ce anume le produce. Ele sunt recurente și pot fi foarte frecvente (câteva pe zi) sau mai rare (câteva pe an).
Viața unei persoane cu tulburare de panică e puternic afectată. Ajunge să se îngrijoreze constant, să se preocupe de apariția unor viitoare atacuri de panică și de consecințele pe care acestea le-ar putea avea („Dacă am o boală la inimă și voi muri? Dacă voi leșina și nu va fi nimeni care să mă ajute? Dacă mă voi face de râs în fața tuturor?”). Impredictibilitatea atacurilor de panică îi dă sentimentul lipsei de control asupra propriei vieți. Încercând să le prevină, începe să-și modifice comportamentul, evitând diverse situații în care crede că atacurile de panică ar putea apărea (anumite spații, locuri necunoscute, activități, exercițiul fizic) sau investigând repetat o posibilă condiție medicală (consultații la medic, vizite la urgențe). În cele mai severe cazuri, persoana poate ajunge să dezvolte agorafobie, adică teama de spații din care ar putea ieși cu greu dacă s-ar simți rău, sau în care ar fi greu să primească ajutorul dacă ar avea nevoie. Viața nu-și mai urmează cursul firesc, ci e dictată de teamă și îngrijorări; scopul principal devine acela de a evita să mai trăiască un atac de panică și consecințele pe care și le imaginează, chiar dacă pierderile sunt atât de mari: relațiile pot fi afectate, viața profesională, activitățile de zi cu zi.
La baza dezvoltării și menținerii acestei tulburări stau factori ce țin de genetică, de mediu și factori psihologici. Sunt mai predispuse la a avea această problemă de sănătate mintală persoanele care au membri ai familiei diagnosticați cu ea sau cu o altă tulburare de anxietate. De asemenea, dacă au crescut având în jur persoane semnificative supra-protective sau hipervigilente la simptomele somatice, pot ajunge să învețe că pericolele le pasc la tot pasul și că trebuie să fie foarte vigilente să le detecteze. Așadar, atenția sporită pe senzazțiile corporale și interpretarea lor ca periculoase le fac mai susceptibile la a trăi stări intense de anxietate. Un istoric de abuz (emoțional sau sexual) în copilărie sau un mediu foarte stresant în prezent este adesea întâlnit la persoanele care dezvoltă tulburarea de panică. Un trecut greu, cu experiențe nefaste de învățare din care trag concluzia că lumea e un loc nesigur, că ei sunt vulnerabili și/sau un prezent înțesat de greutăți, stres, probleme sunt adesea regăsite în relatările acestor persoane.
Atacurile de panică nu sunt periculoase în sine, dar pentru cei care le trăiesc e foarte dificil să le considere inofensive. Ca ceea ce li se întâmplă să fie mai suportabil, au nevoie de înțelegere din partea celorlalți, au nevoie să știe ce li se întâmplă cu adevărat și au nevoie de sprijin de specialitate (consultul unui medic psihiatru și/sau al unui psiholog). Cu sprijin (ex: psihoterapie) pot învăța să reacționeze diferit la senzațiile pe care le trăiesc, să-și controleze stările sau să tolereze disconfortul. Cu cât știu mai devreme cu ce se confruntă, cu atât mai repede pot aborda problema, așa că dacă identificați la cineva drag sau la dumneavoastră simptome specifice acestei tulburări sau altor probleme de anxietate, vă punem la dispoziție un SCREENING ONLINE GRATUIT, menit să identifice posibila prezență a tulburărilor de anxietate sau depresie.