Articol de Psihoeducație publicat în cadrul campaniei SUNT CU TINE.
Stă cu ochii în pământ și se întreabă dacă va putea duce la bun sfârșit ce a început. E neliniștit și obosit; nu s-a odihnit prea bine în ultimele luni, l-au acaparat tot felul de griji. Ce se va întâmpla dacă se îmbolnăvește? Cum se vor descurca ceilalți fără el? Dacă pățesc ceva cei dragi? Iar dacă își va pierde locul de muncă, cum va plăti facturile? Vede pericole peste tot și nu crede că le va face față. E cuprins de angoasă.
Îngrijorarea este un aspect comun și firesc în viața fiecărui om. Ne îngrijorăm atunci când primim o veste proastă care ar putea avea implicații pentru viitor, când urmează să ne confruntăm cu o provocare dificilă, când anticipăm un pericol. Îngrijorarea firească ne ajută să ne mobilizăm resursele și să facem față acelei provocări, ori să ne ferim de pericolul real pe care îl anticipăm. Ea ne ajută să facem față problemelor din viața noastră. Nu aduce cu sine emoții negative atât de intense ori atât de îndelungate, încât să împiedice găsirea unei soluții. Chiar dacă suntem îngrijorați, putem să vedem și aspecte pozitive ori neutre ale situației cu care ne confruntăm.
Nu este însă la fel și în cazul unei persoane care are anxietate generalizată. Îngrijorarea, caracteristica centrală a acestei probleme de sănătate mintală, capătă un caracter cronic și excesiv și nu poate fi controlată. Ea aduce cu sine o stare de anxietate constantă. În anxietatea generalizată îngrijorarea este atât de răspândită în diferite domenii ale vieții încât, dacă am întreba o persoană cu această problemă În legătură cu ce te îngrijorezi?, ar putea foarte bine să răspundă În legătură cu ce nu mă îngrijorez?. Familia, relațiile, cariera, locul de muncă, sănătatea ori resursele financiare sunt domenii importante pentru oricare dintre noi, în legătură cu care pot apărea îngrijorări. Pentru cineva cu anxietate generalizată însă, îngrijorările sunt despre chestiuni minore care țin de aceste domenii, despre evenimente improbabile sau foarte îndepărtate în timp. Toate sunt ca niște întrebări deschise în mintea omului care nu reușește nicicum să le oprească sau să le găsească răspuns. Câteva exemple: Dacă nu voi reuși să plătesc pentru educația copilului meu nenăscut? Dacă mă voi îmbolnăvi și nu-mi voi permite tratamentul? Dacă nu voi ajunge la timp la întâlnire? Dacă șeful meu va fi nemulțumit de raportul meu? Dacă nu voi reuși să mă odihnesc la noapte? Dacă i se va întâmpla ceva rău unei persoane dragi?. De multe ori ele se leagă ca într-un lanț una de cealaltă. Îngrijorându-se atât de mult în legătură cu evenimente din viitor, îi scapă trăirea împlinitoare a prezentului. Chiar și atunci când totul decurge bine în viață sau când este implicată în activități plăcute, nu este ancorată în aici și acum, ci într-un viitor periculos, pentru care încearcă să se pregătească. Așadar, bucuriile vieții sunt mult diminuate pentru persoana care suferă de această tulburare. În contextul pregătirii neîntrerupte pentru un viitor pericol perceput, persoana cu anxietate generalizată trăiește o serie de simptome precum neliniște, agitație, insomnie, probleme gastro-intestinale, nod în gât, oboseală, slăbiciune, tensiune musculară, încordare, agitație, nervozitate sau dificultăți de concentrare. Aceste simptome nu apar doar în perioadele stresante, perioade în care fiecare dintre noi am putea trăi astfel de senzații, fără ca asta să însemne că avem anxietate generalizată, ci apar constant pe o durată de cel puțin 6 luni.
Adesea vom observa la persoanele cu anxietate generalizată două trăsături: perfecționismul și toleranța scăzută la incertitudine. Cea dintâi se formează din dorința de a evita orice posibil „dezastru”. Așadar, acestea pot consuma foarte mult timp și resurse pentru tot felul de sarcini minore, până când consideră că totul este perfect și poate fi finalizat. De asemenea, pentru că incertitudinea poate ascunde pericole, pot apărea tot felul de comportamente prin care să încerce să o evite: a cere opiniile și reasigurările constante ale celorlalți, a verifica repetat, a căuta excesiv informații despre anumite subiecte, a crea liste elaborate de acțiuni care trebuie întreprinse, a refuza să delege responsabilități de teamă că altcineva n-ar putea să le facă bine, a procrastina cât de mult pentru a nu-și lăsa timp de îngrijoarare după ce o sarcină a fost finalizată, a cere altora să ia deciziile în locul propriei persoane, a-și ține mintea ocupată pentru a nu mai fi nevoiți să se gândească la toate incertitudinile vieții.
Anxietatea mereu prezentă, îngrijorările incontrolabile, simptomele fiziologice, comportamentele menite să reducă riscurile percepute sunt supărătoare și obositoare. Tocmai pentru că această problemă de sănătate mintală afectează puternic viețile multor persoane (prevalența în populația generală este de 3.6%) este important să încercăm să-i înțelegem pe cei care se confruntă cu ea. De regulă, aceștia au un lung istoric de anxietate, care are la bază factori complecși care țin de genetică, biochimia creierului, aspectele psihologice, experiențele de învățare din decursul vieții, relația cu persoanele semnificative. Nu există o genă specifică ce determină dezvoltarea tulburării de anxietate generalizată, dar se pare că se poate moșteni o vulnerabilitate generală pentru tulburările de anxietate și dispoziție, adică aceste tipuri de tulburări tind să se transmită în cadrul familiei. De asemenea, persoanele care se nasc cu temperamente mai sensibile sau anxioase sunt predispuse la dezvoltarea unei tulburări de anxietate. Alături de aceste vulnerabilități înnăscute pot fi și experiențe dificile de viață care cresc riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate. În special evenimentele stresante, dureroase, traumatice sau incontrolabile la care o persoană este expusă de-a lungul vieții pot afecta felul în care ea ajunge să se vadă pe sine, relațiile cu alți oameni sau lumea înconjurătoare. De exemplu ajung să aibă impresia constantă că ceva rău li se va întâmpla, că lumea e un loc periculos și că ceilalți oameni sunt imprevizibili. Totodată, felul în care percepem lumea este influențat de ceilalți oameni semnificativi precum părinții, frații și prietenii noștri. De regulă, persoanele cu anxietate generalizată au învățat încă de la vârste fragede să fie în alertă sau temătoare în legătură cu diverse aspecte sau au observat tendințe de anxietate generalizată la membrii familiei.
Anxietatea generalizată este o problemă de sănătate mintală complexă care are multe costuri pentru cine o trăiește. Trăirile subiective deranjante, dificultățile în relațiile cu alți oameni sau la locul de muncă datorate îngrijorărilor și celorlalte simptome specifice au un puternic impact negativ asupra stării de bine. A înțelege cu ce se confruntă o persoană cu anxietate generalizată și de ce pot fi primii pași în a-i fi alături. Este important să aflați cât mai devreme dacă cineva drag sau dumneavoastră vă confruntați cu această problemă, pentru a începe să faceți primii pași spre recuperare. De aceea, vă aducem la îndemână un SCREENING ONLINE GRATUIT pentru anxietate și depresie. Din fericire, există și modalități prin care aceste probleme pot fi tratate: prin medicație (la recomandarea medicului psihiatru) sau prin psihoterapie (ex: psihoterapie cognitiv-comportamentală).